Sunt sunete care se leaga pentru totdeauna de amintiri. Si fac uz cateodata, spre disperarea altora, de optiunea de repetare a unei melodii pana ma obosesc (asta nu inseamna ca ma si satur de ea).
De fiecare data cand ascult "Alegria", sentimente si imagini, trairi si oameni se leaga de-a valma in mine. Ma face sa ma gandesc la ce as fi putut deveni daca as fi urmat alte cai: poate o contorsionista, poate un calator ca in "Singur pe lume". Ma face sa ma gandesc la vacanta din Turcia, la plimbarile cu barca din Delta, la apartamentul de la parter unde am locuit inainte.
Si, totusi, bucuria e asa nesigura si inaltatoare. Si numai copilul o simte fara remuscari, fara grija ca va urma ceva ce o va dobori. Cand esti mare, iti creezi singur bucuria; cand esti mic, ea iti este creata de altii. Uneori.
Ultima mea bucurie mare a fost cand am dansat in ploaie la un concert, dupa ce am impartit o umbrela cu alte 3 fete o buna bucata de vreme. Un lucru simplu, nu?
Citind o carte, am gasit urmatoarele cuvinte:
"-Dar cum va inchipuiti acum fericirea?, intreba L.
- Acum... W surase. Mi-o inchipui exact asa cum este. Aici, o seara calda si senina, si secara mirositoare, si inima dumitale buna si iubitoare, iar acolo - oameni cumsecade, cinstiti, care au nevoie de ajutorul nostru, o viata linistita, fara furtuni, fara zguduiri, fara surprize. Da. Asa inteleg eu astazi fericirea... Si cred ca aceasta e ultima ei editie pentru mine".
Ar trebui sa ma simt batrana pentru ca gandesc si eu exact la fel ca domnul cu varsta respectabila care a spus aceasta?
De fiecare data cand ascult "Alegria", sentimente si imagini, trairi si oameni se leaga de-a valma in mine. Ma face sa ma gandesc la ce as fi putut deveni daca as fi urmat alte cai: poate o contorsionista, poate un calator ca in "Singur pe lume". Ma face sa ma gandesc la vacanta din Turcia, la plimbarile cu barca din Delta, la apartamentul de la parter unde am locuit inainte.
Si, totusi, bucuria e asa nesigura si inaltatoare. Si numai copilul o simte fara remuscari, fara grija ca va urma ceva ce o va dobori. Cand esti mare, iti creezi singur bucuria; cand esti mic, ea iti este creata de altii. Uneori.
Ultima mea bucurie mare a fost cand am dansat in ploaie la un concert, dupa ce am impartit o umbrela cu alte 3 fete o buna bucata de vreme. Un lucru simplu, nu?
Citind o carte, am gasit urmatoarele cuvinte:
"-Dar cum va inchipuiti acum fericirea?, intreba L.
- Acum... W surase. Mi-o inchipui exact asa cum este. Aici, o seara calda si senina, si secara mirositoare, si inima dumitale buna si iubitoare, iar acolo - oameni cumsecade, cinstiti, care au nevoie de ajutorul nostru, o viata linistita, fara furtuni, fara zguduiri, fara surprize. Da. Asa inteleg eu astazi fericirea... Si cred ca aceasta e ultima ei editie pentru mine".
Ar trebui sa ma simt batrana pentru ca gandesc si eu exact la fel ca domnul cu varsta respectabila care a spus aceasta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu