luni, 19 aprilie 2010

Machiajul saptamanii

Ma invita MeMe saptamana trecuta sa mergem la o sesiune de machiaj.
Bun, zic. O facem si pe asta.
Vine ziua. Eu, dupa 2 ore de stat cu gura cascata la stomatolog, de mi se dusese si anestezia, si gustul din gura, MeMe dupa ce luase metroul in directie opusa, reusim sa ne adunam, doua cate eram, sa cautam locul unde urma sa ne puna cimentul pe fata. Trecem noi pe langa o ditamai cladirea in renovare si ne gandim ca aici ar trebui sa fie locul, pentru o spoiala pe fetele noastre.
Ajungem la destinatie. Ne hlizim si intram cu un mare chef de vorba. Tipul vorbeste de ale sale, noi de ale noastre. Soseste si momentul finisarii. Mda. Vine don'soara cu "studii" si incepe sa ne umple capul cu teorii. Eu zic alba, ea zice neagra. La un moment dat, MeMe se enerveaza si o intreaba, facandu-se ca nu stie care e adevarul, daca e practicanta. Tipa se zburleste cat colo, dar noi continuam sa ne facem de cap. Cred ca am fost cosmarul ei pe toate viata.
Trebuie sa spun ca atunci cand m-am vazut am crezut ca sunt o stafie: mai palida si mai spalacita ca atunci nu fusesem niciodata. I-am spus de cum m-am vazut in oglinda, dupa care am dat iama in rujuri si am ales o culoare de capsuna, nu de alta, dar parca ma daduse doar cu var pe fata.
La plecare, dupa ce ne-am pozat si cu oglinizi, si fara, antrenand si pe altii in trebsoara noastra, dupa ce ne-am rasfatat si cu ceva produse, am plecat. Zicem sa recapitulam ce a facut domnisoara cu fetele noastre, asa ca ne asezam noi in lift si da-i si povesteste. Iar liftul tot statea. Noi vorbeam, el statea. Asa, pana mi-am dat seama ca uitasem sa apasam pe buton. Stateam asa pana a doua zi...
A fost fain, una peste alta, dar am conchis: asa om care sa vanda un produs nu este deloc bun la casa cosmeticii.

Niciun comentariu: