marți, 17 septembrie 2013

Vagabondul (11)



Luna-i mare. Visele mari... ca luna. Si muntii se-nalta pan' la luna, asa ca va pleca cu muntii. 


-Se-nsoara Vania!
- Ce veste buna! Sa le fie de...
- Ahh... credeam ca sun pe altcineva. Dar e bine ca te-am sunat si pe tine. Se-nsoara Vania! Vroiam sa o sun pe Nadia. O mai stii pe Nadia, fata aceea blonduta? O stii. 
- Da, o stiu pe Nadia. Am iesit la picnic impreuna. 
- Da, am primit azi mesaj de la Vania ca pe 2 august ne invita...
 - Pai e de ziua mea! Vezi, de aceea m-ai sunat din greseala! 2 august e deja magic.

In timp ce asculta maicutele cantand la biserica de suflet, i s-a alaturat pe scaunul din fata mesei un pustan cu unghii negre si mari, cu breton strasnic gresit si un baton bio de cereale si fructe uscate in mana. 

- Sa-l mananc? Nedumerire.
- Da, de ce nu? Stii ce bun e ce ai tu acolo? E si natural.
- Nu mi-a luat gume, eu asta vroiam. Suparare.
- Incearca si ai sa vezi ce bun e... Ma lasi sa iti fac niste poze?
- Da! Zambet de copil.
- Mai ai frati sau surori?
- Da, 4 frati si doua surori. Priviri in cer.
- Si va duceti la scoala?
- Nu, n-avem banuti. Priviri in pamant. Eu am plecat de la mama. Mama lucreaza la sera si m-a luat cu ea la munca. Dar am fugit. Mandrie nestiutoare.
- Unde e sera?
- Aici in Bucuresti. Nu stii unde e sera? Stapanul Bucurestiului.
- Nu! Si tu unde stai?
- Pe strada. Firesc. Pff... nu-mi place! Indignare. Ptu, ptu, ma duc sa-l arunc. 
- Nu-l arunca, du-l fratilor tai, poate lor le place. Sau parintilor. 
- Arata-mi ce poze ai facut. Ai si filmat? Schimbarea subiectului, tactica de om mare. 
- Nu am filmat. Doar poze. 
- Uite o cireasa. Vai, nu-mi place. Unde e un cos? Aici... Ahh... asta nu e cos. Dorinta de impresionare.
- Du-te pe strada, gasesti unul acolo!
 Si s-au despartit fara final.

Vania era tipul de acum o saptamana, de la metrou. Vagabondul nostru facea pod peste culoar cu picioarele, impreuna cu mainile calde. Ca sa nu mai treaca lumea. Era ora de joaca pentru oameni mari. In fata lor, un ciufulit barbos se uita cu dezaprob fata de podul de picioare, impartind atitudinea cu creata cu ghetute rosii de la un loc gol distanta de el. Giumbuslucuri si rasete de pe podul de picioare si un loc gol ocupat de o poveste de dragoste intre un ciufulit barbos si o creata cu ghetute rosii... Pentru ca un pod de picioare s-a inaltat la metrou.

De vreo doua seri, ne aduna pe toti prietenii lui la el acasa, cu crizanteme si frunze de artar galbene laolalta. Si ca totul sa fie bun, ne-a facut vagabondul clatite cu ciocolata, banane si pufuleti. Sandvisul fericirii. Si a mai scapat si un borcan cu dulceata de fragi de la doamna mama lui. 
- Asa se-ntampina toamna, dragii mei! ne-a spus cinstind un pahar de sampanie buna (pentru care a platit o bila verde si un con mic de brad): cu voi!

Niciun comentariu: