"Va rugam, permiteti inchiderea timpului..." spune intr-o dimineata mecanicul de metrou.
"A iubii... aaaa iubiii" aud in alta dimineata, in pasajul de la Unirii, din partea unui tanar la costum ce canta in gura mare, facand sa clipeasca ochii carpiti de somn ai oamenilor ce se perindau in sens opus.
Tot la metrou: 1.. 2... o zaresc si pe-a treia. Perechile. Indragostitii. Atat de aproape unii de altii. La un moment dat, imaginea triunghiului se clarifica: niciun trecator nu mai strica echilibrul. Regie cu tactica si scop? Trei pasiuni inaltate pe varfuri, cu suvite despletite, un metrou abia sosit care astepta "desclestarea", tinerii ce-si strang odoarele la piept, 3 fete ce se desprind pe rand din bratele iubitoare, 3 baieti ramasi singuri pe peron. Mi s-a parut ciudat momentul, cu atat mai mult cu cat miscarile se repetau la fiecare duo descoperit. Si, desi ma chinuiam sa imi imaginez o fotografie cu ei, in minte se infiripa un film. Totusi, o particica de realitate ce mi-a facut cu mana.
"-Andrei... Andreeei! Unde esti?" striga un tata in bisericuta "Sfantul 5" din Politehnica. Raspund:
"-E in altar!"... O zgatie de baietel cu un capsor blond, tuns bros, care mi-a "bruiat" conexiunea spirituala din timpul rugaciunii, facandu-ma sa revin cu picioarele pe pamant la auzul zdranganitului cadelnitei din altarul ramas fara stapan. Aceeasi zgatie care mai devreme se juca, ca o vrabiuta, pe ghizdul fantanitei din curte.
Cum sa nu zambesti in astfel de momente? Are rost sa te iei dupa "specialistii" ce spun ca pana pe la 25 de ani esti fericit, dupa care urmeaza perioada de afundare, ramanand ca de pe la 40 de ani sa incepi sa te ridici din nou? Eu una nu am de gand sa fiu pe fundul unui "U" in nicio perioada a vietii. Prefer implinirea, de aceea ma consider absolvita de cei 15 ani de coboras. :-)
Un manager destul de maricel de pe la noi (un om extraordinar, de altfel), "adapostea" in podul casei un "homeless". Culmea ca nimeni din familie nu isi daduse seama de prezenta de dincolo de plafon. Cum au descoperit? Pentru ca ii era sete, omul a coborat din "vizuina" dupa o cana cu apa si a dat de nevasta managerului, in bucatarie. Tipete, politie, intrebari... va dati seama. Ce m-a surprins pe mine, insa, a fost faptul ca omul acela nu a furat nimic si nu a facut rau nimanui: doar gasise un loc in care sa stea. Si credeti-ma ca avea unde sa bage mana in sac si inca adanc de tot.
E Saptamana Mare si nu e loc de prea multe cuvinte. Faptele graiesc mai mult, asa ca va las cu bine, dorindu-va liniste si iubire!
[Pentru povestea celor 3 perechi, as spune: http://www.youtube.com/watch?v=moBT_RyZ_I0 Pentru zborul atator si atator invataminte din aceste zile, concluzionez prin:
http://www.youtube.com/watch?v=eD5cg0SyMfI]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu