Desi or sa fie multi care or sa rada, cel putin pentru amuzamentul lor am sa povestesc o intamplare care mie mi-a dat fiori.
Ca orice om, dupa o zi de munci intensive, m-am asezat sa dorm. Am inchis usa la camera mea (desi nu de tot) si mi-am inceput calatoria cu Mos Ene. Ma trezesc pe la 1 si un pic, auzind un fosnet in camera si parchetul trosnind incetisor. Zic, prima data, ca mi se pare, desi, privind inspre usa, vad ca aceasta e larg deschisa. Ma gandeam ca o fi fost din cauza curentului format, deoarece in camera cealalta lasasem geamul deschis. Poate au cazut niste haine si, cum se mai intampla, mai troznesc obiectele din lemn. Buun. Incerc sa adorm din nou, dar zgomotele de mai devreme revin, inlaturandu-mi indoiala ca as fi singura in camera. Imi fac curaj si deschid lumina: in 2 secunde, o pisica birmaneza, cafenie si mare traverseaza camera si se duce in camera pe unde intrase. Bineinteles ca inima mi-a luat-o razna. Ochii mi s-au indreptat la cartea de sub berna, aflata pe pat. (O sa revin asupra acestui detaliu.) Apoi, incercand sa fiu si eu barbata [da... ce mai vitejie :))], ma duc sa verific daca mata mea mea mai da vreun semn. Vazand ca nimic nu mai misca, inchid geamul si usa si ma duc din nou in pat. Cainii pe afara incep sa se vaite, un mieunat de pisica ce parea destul de indepartat incepe sa faca "scandal", se mai aud zgomote, dar nimic sa imi atraga atentia in mod deosebit.
Ma lupt sa adorm si ma gandesc sa citesc cateva randuri de carte, sa vina somnul mai repede. Ma opresc, totusi, zbarlindu-mi-se parul, la amintirea personajelor cartii, printre care si... motanul celui cu cornite. Trebuie sa spun ca acest motan al lui Bulgakov este unul destul de umanizat si de fidel statutului sau, negru si gras, indeplinind fapte din cele mai iesite din comun si sinistre. Unde mai pui ca, tot in ziua precedenta, cineva asemanase un motan dintr-o fotografie tot cu personajul cartii? Dupa rugaciunile de rigoare care reusesc sa ma linisteasca, adorm pana pe la ora 3:57, cand aud un mieunat suparat si gherute pe usa. Uhh... Imi dau seama ca inchisesem neastamparata in casa. Ezit sa ma duc sa o scot, dar ce sa faci cu pisica vaicarindu-se intruna? Nu tu somn, nu tu liniste. Ma avant cu un bat in mana (gasit pe la baie) spre camera cu pricina, deschid geamul, inchid usa si ma bag iar in pat. Aud incercarile pisicii mele, 3 la numar, de a iesi pe fereastra si ma cam apuca toate cele la gandul ca poate nu am deschis indeajuns de mult fereastra evadarii. Totusi, povestea ia sfarsit.
Bineinteles ca lumea ma ia acum cu "pis, pis, pis, te-am visat azi-noapte-n vis", cu "ce faci, pussy-cat?", cu "vreun motan prin casa, ceva?" si cate altele. Radeti dragii mei ca rad si eu, dar eu abia mi-am revenit dupa sperietura.
Ca orice om, dupa o zi de munci intensive, m-am asezat sa dorm. Am inchis usa la camera mea (desi nu de tot) si mi-am inceput calatoria cu Mos Ene. Ma trezesc pe la 1 si un pic, auzind un fosnet in camera si parchetul trosnind incetisor. Zic, prima data, ca mi se pare, desi, privind inspre usa, vad ca aceasta e larg deschisa. Ma gandeam ca o fi fost din cauza curentului format, deoarece in camera cealalta lasasem geamul deschis. Poate au cazut niste haine si, cum se mai intampla, mai troznesc obiectele din lemn. Buun. Incerc sa adorm din nou, dar zgomotele de mai devreme revin, inlaturandu-mi indoiala ca as fi singura in camera. Imi fac curaj si deschid lumina: in 2 secunde, o pisica birmaneza, cafenie si mare traverseaza camera si se duce in camera pe unde intrase. Bineinteles ca inima mi-a luat-o razna. Ochii mi s-au indreptat la cartea de sub berna, aflata pe pat. (O sa revin asupra acestui detaliu.) Apoi, incercand sa fiu si eu barbata [da... ce mai vitejie :))], ma duc sa verific daca mata mea mea mai da vreun semn. Vazand ca nimic nu mai misca, inchid geamul si usa si ma duc din nou in pat. Cainii pe afara incep sa se vaite, un mieunat de pisica ce parea destul de indepartat incepe sa faca "scandal", se mai aud zgomote, dar nimic sa imi atraga atentia in mod deosebit.
Ma lupt sa adorm si ma gandesc sa citesc cateva randuri de carte, sa vina somnul mai repede. Ma opresc, totusi, zbarlindu-mi-se parul, la amintirea personajelor cartii, printre care si... motanul celui cu cornite. Trebuie sa spun ca acest motan al lui Bulgakov este unul destul de umanizat si de fidel statutului sau, negru si gras, indeplinind fapte din cele mai iesite din comun si sinistre. Unde mai pui ca, tot in ziua precedenta, cineva asemanase un motan dintr-o fotografie tot cu personajul cartii? Dupa rugaciunile de rigoare care reusesc sa ma linisteasca, adorm pana pe la ora 3:57, cand aud un mieunat suparat si gherute pe usa. Uhh... Imi dau seama ca inchisesem neastamparata in casa. Ezit sa ma duc sa o scot, dar ce sa faci cu pisica vaicarindu-se intruna? Nu tu somn, nu tu liniste. Ma avant cu un bat in mana (gasit pe la baie) spre camera cu pricina, deschid geamul, inchid usa si ma bag iar in pat. Aud incercarile pisicii mele, 3 la numar, de a iesi pe fereastra si ma cam apuca toate cele la gandul ca poate nu am deschis indeajuns de mult fereastra evadarii. Totusi, povestea ia sfarsit.
Bineinteles ca lumea ma ia acum cu "pis, pis, pis, te-am visat azi-noapte-n vis", cu "ce faci, pussy-cat?", cu "vreun motan prin casa, ceva?" si cate altele. Radeti dragii mei ca rad si eu, dar eu abia mi-am revenit dupa sperietura.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu